15 septembrie 2009
A murit Patrick Swayze!
11 septembrie 2009
prism-of-life
in aceasta noapte norii cuprind
intreaga luna ca niste violatori in serie
intreg cerul pare impanzit cu riduri si
toata linistea incepe sa urle din adancul sufletului meu
vocea ta se simte ca un seism care
intredeschide pamantul
orasul isi strange copacii si felinarele
la piept
dunarea acopera parca toata toamna asta
alarmele masinilor inghit nemestecat
blocurile si casele.
fruntea-mi cutata se lasa usor pe volan
talia masinii pare un magnet
prinzandu-mi mainile aruncand de pamant
orice speranta si incredere in faptul
ca ochii tai pot mangaia doar palmele mele
inima ta va cunoaste perfect
bioritmul spatiilor goale prin care
am trecut impreuna tinandu-ne de mana.
doar parul tau ondulat copilareste
va sta prins in degetele mele
venele bratelor tale se vor inalta
spre cer sub forma de comete iar
zilele noastre se vor transforma incet
in acadele colorate si oricine isi va permite asta
sa dea macar
1 leu
10 septembrie 2009
can i let u go ?!
Initial este vorba despre un altfel de reworked al acestei piese. In pc-ul meu consta sub alta forma dar pentru blog am gasit-o sunand altfel. E melodia mea de suflet in momentul de fata, sa zic asa si vreau s-o impartasesc si voua. Auditie faina!
another day in "paradise"
9 septembrie 2009
ochi albastri
mohorate in jurul taliilor noastre
masinile pocnesc si inconjoara toamna
orasului
inima ta bubuie in boxele sistemelor solare
doar mana ta sta atat de cuminte intre noi
incat ochii se dilata spre toata
dragostea ce-o simti mai mult sau putin
pentru mine.
emotia ta se prelinge deseori pe umerii
nostri dezveliti in amurgul zilelor
petrecute impreuna
iar dorinta de a ne alege o ploaie de stele
ne tranforma ratiunea in fiori si sentimente
lipindu-ne buzele de luceferi
carul mare si-un renault rosu in care
ne fumam planurile de viitor
ne mangaiem fruntile imaginandu-ne
cum ar fi fost daca ne-am fi cunoscut
mai demult.
degetele tale par uneori perfecte
coloanei vertebrale
parul tau balai mangaie necontenit
pielea mea singura brodata cu riduri
ale trecutului in care mi-am dorit
de multe ori sa ma mai nasc odata.
sunt clipe in care oamenii se misca
in alti timpi in jurul meu iar strazile
pe care-si tatueaza pasii
benzele si semnele de circulatie
prind anumite forme bizare.
ma asez intr-un punct din tine
cu bratele intredeschise
ratacindu-mi capul intr-o parte si alta
iti legan fericirea odata cu cerul
te opresti mirata cu albastrul marii
in ochii tai mari si calzi iar
buzele tale tremurand ma intreaba:
"ne mai vedem si maine seara?"