11 septembrie 2009

prism-of-life

in aceasta noapte norii cuprind

intreaga luna ca niste violatori in serie

intreg cerul pare impanzit cu riduri si

toata linistea incepe sa urle din adancul sufletului meu

vocea ta se simte ca un seism care

intredeschide pamantul

orasul isi strange copacii si felinarele

la piept

dunarea acopera parca toata toamna asta

alarmele masinilor inghit nemestecat

blocurile si casele.

fruntea-mi cutata se lasa usor pe volan

talia masinii pare un magnet

prinzandu-mi mainile aruncand de pamant

orice speranta si incredere in faptul

ca ochii tai pot mangaia doar palmele mele

inima ta va cunoaste perfect

bioritmul spatiilor goale prin care

am trecut impreuna tinandu-ne de mana.

doar parul tau ondulat copilareste

va sta prins in degetele mele

venele bratelor tale se vor inalta

spre cer sub forma de comete iar

zilele noastre se vor transforma incet

in acadele colorate si oricine isi va permite asta

sa dea macar

1 leu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu